Cauze ale infertilităţii feminine

PCOS

Sindromul de ovare polichistice (rom. SPOC, engl. PCOS) presupune o afecțiune complexă, cu multiple implicații in sănătatea generală, o componentă fiind reprezentată de infertilitate.

Cu debut în pubertate/ adolescență, acest sindrom se caracterizează prin cicluri menstruale neregulate, cu ovulații rare. De menționat că în adolescență diagnosticul se stabilește mai dificil, deoarece în această perioadă hormonală se întâlnesc în mod fiziologic cicluri menstruale neregulate (anovulatorii) prin imaturitatea axului hipotalamo-hipofizo-ovarian.

Pe lângă tulburarea de ciclu menstrual, femeile cu PCOS pot avea hirsutism (pilozitate accentuată, cu dispunere de tip masculin), acnee, alopecie și obezitate.

Implicațiile pe termen lung vizează potențialul reproductiv, dar și afecțiuni metabolice de tip hipercolesterolemie, diabet zaharat de tip 2. Crește riscul pentru hipertensiune arterială și pentru cancerul endometrial.

Controlul greutății poate fi obținut și menținut cu dificultate.

Obezitatea și aspectul exterior, însoțit de pilozitatea excesivă, presupun și modificări de percepție a sinelui.

Din punct de vedere al diagnosticului trebuie întrunite câteva criterii – prezența unei dereglări a ciclului menstrual, aspecte ecografice tipice ale ovarelor, modificări hormonale  ( sunt necesare 2 din 3 criterii). Este obligatoriu de exclus alte afecțiuni care prezintă parțial aceste semne/ simptome. Dacă se ține cont de aceste criterii, diagnosticul se stabilește în mod corect și nu se riscă a se include în acest sindrom paciente care nu au nici o legătură cu PCOS.

Din punct de vedere al femeii de vârstă reproductivă care dorește obținerea unei sarcini, se urmărește prezența ovulației. Monitorizările ecografice pot confirma formarea unii folicol dominant preovulator sau, dimpotrivă - absența ovulației. În cazul în care ovulațiile sunt extrem de rare sau absente, ca opțiune terapeutică se poate apela la stimularea ovariană, fiind vorba de medicație hormonală administrată oral sau injectabil. Ciclurile de stimulare ovariană presupun o  monitorizare îndeaproape, ecografii repetate cu urmărirea creșterii foliculare, măsurarea endometrului, cu ajustarea dozei în cazul medicației injectabile.

Stimularea ovariană în cadrul PCOS se poate întinde pe o perioadă mai lungă, chiar si 2-3 săptămâni.

Asocierea altor factori de infertilitate sau eșecul de obținere a unei sarcini doar prin stimulări ovariene, este  urmată de recomandarea de fertilizare in vitro, unde se aleg protocoale specifice pentru PCOS.

Pacientele cu PCOS, care urmează medicație hormonală pentru stimulare simplă sau în cadrul fertilizării in vitro sunt consiliate referitor la o posibilă complicație (cu incidență mai mare la PCOS), și anume sindromul de hiperstimulare ovariană (OHSS). Sindromul de hiperstimulare ovariană poate fi un motiv de întrerupere a medicației hormonale, de sistare a unui protocol de fertilizare și de reluare a tratamentului cu alte doze. Dacă se întâlnește acest risc de OHSS în cadrul fertilizării in vitro, o opțiune este congelarea embrionilor.

Sindromul de ovare polichistice , cu toată complexitatea sa, constituie o provocare pentru medic.

Înapoi